ea de "creier normal" va fi analizata mai tirziu. Aici prin creier normal se
intelege un creier care executa corect functiile fundamentale, asa cum ele au fost
deja descrise.

Un creier "matur" este un creier care are o colectie bogata de modele de tip YM si
ZM, obtinute prin interactie cu realitatea externa un timp suficient de lung. Avem
deci un creier la care fiecare model este armonic construit (este stabil) si
structura de modele este armonica (deci stabila).

O imagine este o informatie care este receptionata asa cum este, in acelasi mod in
care ea este generata de o camera de televiziune, de exemplu. O astfel de
informatie bruta si total lipsita de orice semnificatie, trebuie sa fie integrata
de creier sub forma unui model imagine.

Procesul de prelucrare incepe cu incercarea de a gasi elementele acestei imagini.

Observatie: Se foloseste uneori in aceasta teorie termenul impropriu de element al
realitatii externe. Ceva este element numai daca se afla inclus intr-un model.
Pentru realitatea externa ar putea fi folosit termenul de entitate a realitatii
externe care, odata decelata, ar deveni element al modelului asociat. Totusi,
pentru a nu complica expunerea, se va folosi uneori si termenul de "element al
realitatii externe" chiar daca el trebuie inteles asa cum este explicat aici.

In cazul unei imagini de tip fotografic, creierul are ca prim obiectiv constructia
unui model imagine tridimensional, care sa reflecte realitatea externa. Se
foloseste aici faptul ca are la dispozitie doua imagini plane, date de cei doi
ochi, cu care se va construi un model de tip M, tridimensional (o imagine stereo).
Acest model M preliminar va da un prim set de informatii in legatura cu posibilele
elemente ale imaginii. Se mai folosesc orice alte informatii suplimentare cum ar
fi culoarea, contrastul de culoare, de luminozitate sau de forma precum si
miscarea unor entitati.

In orice caz, primul scop este de a gasi posibilele entitati care vor deveni
elemente ale modelului imagine M. Odata ce o entitate este decelata si evaluata
(ca forma, dimensiune, pozitie in spatiu, etc.) creierul va cauta sa atribuie
preliminar acestei entitati, un model imagine YM. In acel moment acea entitate va
fi asociata cu un YM si va fi tratata ca element al modelului M.

De exemplu, daca se descopera un element rotund, creierul va incerca sa vada daca
este o minge (model YM-minge) sau un mar (model YM-mar), sau orice altcev