FREE BOOKS

Author's List




PREV.   NEXT  
|<   95   96   97   98   99   100   101   102   103   104   105   106   107   108   109   110   111   112   113   114   115   116   117   118   119  
120   121   122   123   124   125   126   127   128   129   130   131   132   133   134   135   136   137   138   139   140   141   142   143   144   >>   >|  
idee este sustinuta si de observatia ca muzica europenilor (cei mai avansati in constructia de modele simbolice) este superioara oricarei alte muzici, din punctul de vedere al complexitatii. Daca de dau citeva sunete, creierul va face automat un Model-poveste (S-M Story- Model) si va incerca sa prezica aparitia sunetelor viitoare. Uneori predictia se adevereste alteori nu. Daca predictia se adevereste prea des, impresia poate fi descrisa cu cuvinte cum ar fi "plictiseala", "monotonie", "enervare" etc. Atunci cind predictia nu se adevereste, exista posibilitatea de a fi o foarte mare diferenta intre predictie si IR (atunci sunetele nu sunt percepute ca fiind corelate) sau sa fie o diferenta "acceptabila" (sunetele sunt considerate corelate dupa modificarea usoara a algoritmului de generare a acelei secvente). Corelatia este asociata cu capacitatea de a genera o secventa pe baza unui algoritm. O secventa de sunete poate fi memorata si fara algoritm dar atunci acea colectie de sunete nu mai este considerata ca fiind muzica pentru ca sunetele nu mai sunt corelate. Daca diferenta intre predictie si IR este "acceptabila" (algoritmul de generare poate fi modificat pentru a include si noile date), este posibil ca elementul cel nou sa fie adaugat la S-M si se incearca o noua predictie. Fenomenul se repeta de oricit de multe ori. Aceasta activitate automata poate sa produca o stare pozitiva asupra creierului, care se poate numi "placere" (predictiile se adeveresc, in mod constant, cu o probabilitate ridicata iar cele care nu se adeveresc sunt, printr-o modificare acceptabila de algoritm intern, acceptate si ele). Ea se poate incadra, in general, in ceea ce numim in mod curent ca fiind "muzica". Uneori muzica este atit de accesibila incit putem avea impresia ca de fapt ea a fost "descoperita" (nu compusa). Pentru cunoscatori, Mozart da impresia ca a "descoperit" muzica in unele lucrari muzicale (Sonata Facile, pentru pian, de exemplu). Tot de aici rezulta' ca o muzica perfecta poate fi plictisitoare. Tot la Mozart se pot intilni secvente care, la o ascultare superficiala, pot sa produca o stare de plictiseala, desi ele pot fi secvente dintre cele mai frumoase din intreaga istorie a muzicii. Sa rezumam pina aici: o secventa de sunete poate fi asociata cu temenul "muzica" daca sunetele acelei secvente sunt percepute ca fiind corelate. Corelatia poate fi implicita (asa cum se intimpla in muzica c
PREV.   NEXT  
|<   95   96   97   98   99   100   101   102   103   104   105   106   107   108   109   110   111   112   113   114   115   116   117   118   119  
120   121   122   123   124   125   126   127   128   129   130   131   132   133   134   135   136   137   138   139   140   141   142   143   144   >>   >|  



Top keywords:

muzica

 

sunete

 

sunetele

 

secvente

 
corelate
 
predictia
 

algoritm

 

acceptabila

 

impresia

 

diferenta


predictie

 
secventa
 

adevereste

 

pentru

 
asociata
 

plictiseala

 
adeveresc
 
produca
 
Corelatia
 

atunci


percepute

 

generare

 
acelei
 

Mozart

 

Uneori

 
placere
 

curent

 

asupra

 
pozitiva
 
creierului

ridicata
 

Aceasta

 
general
 
intern
 

automata

 

acceptate

 

constant

 

probabilitate

 
predictiile
 

printr


modificare

 
incadra
 

activitate

 

compusa

 

dintre

 

frumoase

 

intreaga

 

superficiala

 

ascultare

 

perfecta